Editorial – Partea plina a paharului

Mădălin Iacob  

Suntem la începutul unui nou sezon competitional

Orientarea asemeni multor alte sporturi din România, are și ea părțile ei bune și mai puțin bune. Neajunsurile de care suferă le știm cu toții, multe fiind valabile pentru tot sportul românesc. Pornind de la lipsa finanțării (să nu uităm că și Lipă – președintele celei mai finanțate federații olimpice-canotajul, se plânge de același lucru), trecând prin individualismul specific din societatea românească (Ana Blandiana ”Lipsa de solidaritate a românilor e genetică. Individualismul este strălucitor, dar neproductiv”) sau prin ”neputința” de a găsi oamenii potriviți (exemplul centrelor de excelență din handbal, care la noi nu produc nimic, dar în alte țări aduc medalii mondiale), sportul românesc, în general, și Orientarea, în particular, are multe probleme la care să mediteze. Dar nu totul este chiar atât de negru cum am ajuns să vedem de cele mai multe ori (”văicăreala” este și ea un sport național la noi).

Apoi, ceea este esențial pentru un sport, avem un calendar competițional foarte solid. Și la modul cel mai sincer multe sporturi și-ar dori un calendar ca al nostru, în care aproape în fiecare weekend este un concurs. Pentru Orientare a avea un calendar cu multe concursuri, în zone diferite, este esențial, fapt care l-a remarcat și campioana europeană, Simona Aebersold în interviul pe care îl veți putea citi în numărul 4 al revistei.

Intodeauna exista si o parte plina a paharului de la care poti porni.

În Orientare avem deja o bază de cluburi și niște oameni pasionați care le conduc. Chiar dacă nu sunt foarte multe, sunt suficiente pentru a constitui fundație bună de la care să pleci. Dacă jumătate din ele aduc minim 10-15 copii de 10 – 14 ani la campionatul național din toamnă perspectiva se schimbă.

 

 

In privinta concursurilor, se vede deja o crestere a calitatii acestora.

La nivel de federație, anul trecut România a organizat campionatele sud-est europene/SEEOC la Victoria, anul acesta va organiza mondialele de juniori/JWOC la Baia Mare, și Cupa Țărilor Latine la Comarnic/Câmpina. Concursurile naționale încep să fie și ele organizate cu mult mai multă implicare. Maratoanele montane și cele pe șosea au ridicat mult ștacheta în privința organizării, și astfel Orientarea este nevoită să răspundă la anumite așteptări din partea participanților. Lucrul pe care au și început să îl facă multe concursuri naționale.
Și poate lucrul cel mai important în orice organizație, Orientarea are o resursă umană care poate construi mult în viitor. Și nu mă refer aici numai la cei care sunt implicați de foarte mulți ani în mișcare și care continuă să se implice (și aici poate exemplul dlui Stroescu este cel mai grăitor), ci mai ales la generațiile noi de sportivi, unii dintre ei încă în activitate, și la oamenii care au descoperit mai târziu Orientarea (veniți din alte sporturi sau din asociațiile turistice) și care aduc un suflul nou, care vin cu idei, cu experiența a ceea ce înseamnă o competiție modernă.

Cred astfel că toată acestă parte plină a paharului poate să stea la fundația unei noi ”construcții” a ceea ce înseamnă Orientarea în România, o construcție pe care ne-o dorim de altfel cu toții.
Colaboratori: Barkász Dani sr., Pavel Cerescu, Marius Curcă, Natalia Deconescu, Diana Dopovecz, Iuliu ”Gyuszi” Dopovecz, Lucian Gălățeanu, Ioan Iacob, László F. Csaba, Ionuț Patraș, Radu Milea, István Sebestyén, Cornel Spiridon, Nicolae Stroescu, Simion Suciu, Szép Zoltán, Maria Tulban, Petru Tulban, Tőkés Árpád, Florin Urian, Andreea Zincă, Ionuț Zincă.

Doriti sa va alaturati clubului?

Clubul Sportiv Babarunca vă oferă oportunitatea de a vă dezvolta și de a vă conecta cu alți entuziaști ai orientării. Fiți parte dintr-un club care celebrează sportul și creșterea personală. Prin activitățile noastre și prin evenimentele viitoare, vă invităm să vă îmbunătățiți sănătatea, să vă dezvoltați abilitățile, să explorați natura și să vă bucurați de satisfacția de a atinge obiectivele personale.